Mai demult am primit o glumă pe adresa de mail de la una dintre absolventele care îşi pregăteau lucrarea de dizertaţie. Absolventa avea de gând să o spună şi comisiei şi i-am spus că nu ar fi o idee prea bună - însă am reţinut povestea pentru că reflectă foarte bine distorsiunile din comunicarea verticală descendentă.

EXEMPLU DE ,,BUNĂ” COMUNICARE

NOTĂ de la Directorul General către Directorii Executivi:

“Astăzi la ora 11 va fi o eclipsă totală de soare, care va fi observabilă timp de două minute. Având în vedere că acesta este un eveniment rar şi cu totul deosebit, se permite tuturor angajaţilor observarea eclipsei din parcarea firmei între orele 10:30 şi 11:30, unde vom oferi şi o scurta explicaţie despre dinamica eclipselor. Celor care doresc să observe eclipsa le vor fi distribuiţi ochelari de protecţie, la un preţ minim.”

NOTĂ de la Directorii Executivi către Şefii de Secţii:

“Astăzi între orele 10:30 şi 11:30 toţi salariaţii se vor întâlni în parcare. Va urma o eclipsă totală de soare, care va dispare timp de două minute. În schimbul unei sume minime, se poate proteja vederea cumparând o pereche de ochelari speciali pentru eclipsă. Directorul general va ţine o scurtă cuvântare, prin care ne va da anumite explicaţii. Acest lucru nu se
petrece în fiecare zi şi este un eveniment foarte important.”

NOTĂ de la unul din Şefii de Secţie către Seful de Sector:

“Azi Directorul General va ţine o cuvântare despre eclipsă, timp în care va face să dispară soarele timp de două minute. Acesta este un lucru care nu se poate vedea în fiecare zi, aşa că toată lumea să meargă în parcare începând de pe la 10, pâna pe la 11. În schimbul unei mici sume de bani, veţi avea ochelari de protecţie.”

NOTĂ de la Şeful de Sector către Şeful de Echipă:

“Vreo 10 sau 11 persoane să mearga în parcare, unde Directorul General va ţine o eclipsă de soare timp de două minute. Acest lucru n-o sa se întâmple în fiecare zi şi cei care ieşiţi să aveţi nişte bani pregătiţi, pentru că o să vă coste. Şi să aveţi ochelarii cu voi.”

Şeful de Echipă către angajaţi:

“Câţiva dintre cei care poartă ochelari, să meargă în parcare, ca să vadă cum dispare Directorul General timp de două minute. Daca vreţi ca asta să se întâmple zilnic, trebuie să strângem nişte bani !”

De aici se vede importanţa comunicării în scris (care este mai rar folosită în activitatea organizaţională curentă), însă chiar şi aşa pot să apară interpretări şi deformări…mai ales în organizaţiile româneşti în care angajaţii au o imaginaţie bogată. Unii dintre manageri se simt depăşiţi de situaţii de acest gen şi preferă să le gestioneze prin “evadare” în aspectele administrative. Numai că evadarea nu este eficientă, mai devreme sau mai târziu aceste patologii ale informării pot afecta şi bunul mers al organizaţiei. Problema este că managerii români nu acceptă de obicei coaching-ul iar consilierea li se pare un lux inutil, aşa că …organizaţiile plutesc cum pot, în condiţiile date :)