cercetări


…Ca o continuare a dezbaterii de aseară (joi) de la TVR2 de la “Ora de ştiri”, câteva elemente despre cauzele exploziei blogurilor şi a social media în general.

Invitatul cu care am fost aseară în emisiune, Iulian Comănescu, îmi spunea “în culise” că explozia de bloguri se datorează uşurinţei cu care se creează şi se citesc. Aceasta  ar fi o explicaţie tehnică, însă eu am încercat în cercetarea mea să merg mai departe cu inferenţele.

Dezvoltarea “social media” a fost determinată de două presiuni: una dinspre mediul social şi una dinspre media tradiţionale.

(1) În plan social se înregistrează o schimbare a stilului de viaţă în special în mediul urban. Familia extinsă tinde să dispară, familiile devin nucleare sau monoparentale (deci grupurile primare se reduc la mărime) iar grupurile secundare (grupurile de prieteni) se diluează din cauza delocalizării: oamenii pot munci la distanţe mari faţă de locul în care trăiesc, cu ajutorul maşinii personale pot să îşi petreacă timpul liber departe de casă, cumpărăturile se fac la hipermarketuri etc. Deci comunitatea în sens tradiţional dispare…a dispărut deja, în oraşele mari. Însă dorinţa de socializare a rămas la acelaşi nivel şi “comunitatea” a devenit acum din reală, virtuală.

(2) Dinspre media tradiţionale s-a exercitat de asemenea o presiune pentru că există nevoi ale indivizilor pe care media nu le satisfac: (a) indivizii nu îşi pot exprima suficient opinia cu privire la evenimentele din spaţiul public; (b) indivizii nu se regăsesc în clişeele şi stereotipurile identitare promovate de media; (c) indivizii nu îşi regăsesc subiectele de interes în agenda media; (d) media tradiţionale nu sunt suficient de interactive; (e)  media tradiţionale nu oferă soluţii concrete indivizilor în momentul în care apar probleme. Toate aceste nevoi ale audienţelor nesatisfăcute de media tradiţionale s-au transformat în motivaţii de utilizare a noilor media.

Este o mare varietate în blogosferă, cu asta nu spun nimic nou…ca sociolog însă m-a interesat sa încerc sa realizez o sistematizare a blogurilor. Volumul textelor este foarte mare şi prin urmare analiza calitativă este foarte greu de realizat, însă nu imposibilă, pentru cineva care îşi propune să facă acest lucru. Pentru a încadra un blog într-o categorie sau alta, am considerat materialele afişate pe prima pagină în momentul (zilele) în care am realizat cercetarea. Criteriile conform cărora s-a încadrat materialul analizat în categorii au fost: identitatea autorului, tipul de selectare şi tratare a informaţiei, autor individual/colectiv, timpul).

Au rezultat următoarele categorii:

1. Bloguri “personale”: cu o amprentă subiectivă evidentă, bloguri care prezintă autorul, personalitatea şi preocupările lui. Această categorie, poate cel mai des reprezentată, are o serie de subcategorii:

a. bloguri narative- experienţa de zi cu zi e povestită (”jurnal online”) posturile sunt scurte, interpretarea este minimă.

b. bloguri “filosofie de viaţă”: nu sunt prezentate aproape deloc experienţele cotidiene, nu se povesteşte nimic concret, nu există personaje din viaţa autorului, se preferă fragmentele de tip literar sau interpretările de tip moral sau filosofic.

c. bloguri “comentariu personal”: există experienţe din prezent sau trecut pe fundal dar numai ca pretext pentru interpretare, amprenta subiectivă este puternică.

d. bloguri comentariu de viaţă publică: elemente din viaţa publică (ştiri, lecturi, evenimente) sunt prezentate, evaluate şi interpretate prin perspectiva proprie.

e. bloguri preluare: autorii preiau fără modificări articole şi materiale audio-video (o “revistă a presei” personală).

2. Bloguri profesionale: autorul foloseşte identitatea sa profesională, cea personală este destul de puţin prezentă. Sunt prezentate elemente de interes pentru domeniul respectiv: de exemplu, un blog pe zona RP comentează elemente precum campanii, prestaţii în spaţiul public, pagina web a unei companii s.a.m.d.

3. Bloguri “hobby”: autorul nu foloseşte nici identitatea personală nici identitatea profesională pentru că este o ipostază a sa mai puţin cunoscută (o identitate parţială, prin care valorifică o pasiune colaterală sau un alt domeniu de interes): de exemplu, bloguri care comentează numai evenimente sportive sau evenimente şi apariţii din muzica de un anumit gen.

4. Bloguri colective “de nişă”: bloguri construie în jurul unei idei: de exemplu, românismul, cultura literară, unitatea românilor din diaspora. Sunt idei cu reprezentare slabă în mainstream media şi de aceea se caută o reprezentare a lor în spaţiul virtual.

5. Bloguri colective profesionale: sunt câteva organizaţii care folosesc blogul ca forma de promovare în spaţiul virtual, este un blog cu mai multe username-uri plasat sub identitatea organizaţiei respective.

6. Bloguri de tip religios: (aş fi vrut să topesc această categorie în altele dar nu se încadrează nicăieri: nu se încadrează la blogurile tip hobby pentru că valorile de tip religios sunt atât de puternice încât marchează întreaga personalitate a individului, nu putem vorbi de identitate parţială). Este o categorie destul de puternic reprezentată în blogosferă, probabil tot din cauză că mainstream media nu acordă atenţie acestui subiect în creştere ca importanţă în agenda socială.

7. Blogurile “revistă online”: bloguri colective care nu aparţin unei organizaţii şi nu sunt versiunea electronică a unei publicaţii tipărite. Oricum, sunt organizate şi prezentate sub formă de blog.

8. Bloguri temporare: constituite numai pentru a pregăti şi prezenta unele evenimente (bloguri întreţinute numai până la desfăşurarea evenimentului respectiv).

Blogurile românilor din diaspora: aplicând riguros criteriile, această categorie se poate dizolva în (1) dar deocamdată le-am considerat o categorie aparte pentru că pot deschide o nouă direcţie pentru cercetare. Mi se pare fascinantă configurarea în spaţiul virtual, cu totul deosebită faţă de cea din spaţiul fizic (în spaţiul virtual teritoriile se configurează după criteriul limbă, nu după criteriul spaţiu): forumurile şi blogurile reprezintă o reîntregire de un alt tip pentru români (am mai spus acest lucru într-o comunicare de anul trecut).

Despre ponderea acestor categorii în blogosferă precum şi despre interpretarea lor prin prisma unor paradigme ale comunicării de masă, într-un post viitor.