Joi seara a fost o dezbatere interesantă la „Ora de ştiri” despre un nou proiect de brand turistic (din păcate nu găsesc linkul de pe  site-ul tvr). Mi s-a părut interesantă pentru că a subliniat principalele aspecte în legătură cu acest subiect:

1. Lipsa unei continuităţi în acest proiect (proiectele au fost secvenţiale însă nu ajung patru ani cât este o legislatură pentru a proiecta un brand de ţară).

2. Lipsa unui manager cu experienţă în acest proiect (putea fi un expert internaţional) care să coordoneze componentele complexe ale programului.

3. Lipsa unei continuităţi în proiectarea brandurilor (brandul turistic trebuie gândit ca parte a unui brand de ţară): strategia de construire a brandurilor care sunt incluse unele în altele trebuie să fie coerentă.

4. Necesitatea corelaţiei între calităţile „produsului”(România) şi strategia de imagine: dacă „produsul” nu este de calitate nu se poate proiecta o imagine adecvată (a proiecta o imagine nu înseamnă a minţi despre produsul respectiv). În paranteză şi ca un adaos la ceea ce s-a spus în emisiune…cum să proiectezi un brand turistic pentru servicii atât de proaste? Şi nu este vorba neapărat aici de baza materială a hotelurilor şi pensiunilor ci de infrastructura staţiunilor turistice…multe dintre ele (cu nume cunoscut în România: exemplu Tuşnad, Herculane) arată jalnic, par părăsite… nu au puncte de atracţie pentru turişti, nu au facilităţi pentru petrecerea timpului liber, restaurante sau magazine…iar atitudinea oamenilor implicaţi în servicii lasă destul de mult de dorit. Angajaţii din domeniul turistic nu ştiu să zâmbească şi să vină în întâmpinarea nevoilor clientului (exclud personalul din pensiunile agroturistice care a învăţat această artă de comunicare cu clientul). Iar „natura inegalabilă” despre care s-a vorbit tot timpul nu este protejată în nici un fel de poluare, nenumărate deşeuri şi se îngăduie distrugerea ei cu orice ocazie (vezi Roşia Montană şi defrişările masive de păduri).  Este absurd, aşadar, ca pe această realitate să încerci să construieşti un brand turistic.

5. Pentru a construi un brand de ţară trebuie să se facă mai întîi un program de comunicare internă (imagine pentru publicul intern) cu scopul de proiectare a identităţii pentru români. Românii sunt purtători de imagine şi ei nu pot promova imaginea României în exterior câtă vreme „identitatea naţională” pe care ei înşişi şi-o atribuie cuprinde mai mult elemente negative decât pozitive la ora actuală…

6. La cele ce s-au spus în dezbatere adaug şi eu că încercările anterioare de a proiecta un brand de ţară au fost extrem de nepotrivite cu „produsul”. Probabil că proiectele au fost realizate de politicieni şi nu de specialişti în relaţii publice/publicitate pentru că „axele de comunicare”, dacă le pot numi aşa, au fost extrem de departe de realitate, de caracteristicile produsului (ce are de-a face „fabulous spirit” cu România şi românii)?

Cei care ar trebui să ia măsuri concrete legate de acest subiect nu par să fie ancoraţi în realitate …mi s-a părut incredibil faptul că în proiectele anterioare atât de slabe s-au cheltuit sume impresionante…cum ar fi 100.000 euro pentru un slogan nereuşit (?!).

Să sperăm că lucrurile vor evolua spre bine, aşa cum s-a întâmplat în mai multe domenii…

 

 

Anunțuri