Adunând datele pentru cercetare am văzut din nou, în spatele aparenţelor, diferenţa între generaţia ’70 şi celelalte care au urmat… este generaţia care a crescut în comunitatea tradiţională şi a văzut-o dizolvându-se încet, în ceaţa tranziţiei. Sunt cei care au fost nevoiţi să se adapteze la nenumărate schimbări sociale, să îşi construiască familii şi bunăstare materială deşi nu îi sprijinea nimeni, să se recalifice profesional de mai multe ori deşi o minte omenească nu este un şifonier în care se poate înghesui orice, să reziste într-un mediu concurenţial şi nesigur deşi nimeni nu i-a educat vreodată în acest sens, să îşi ajute şi copiii şi părinţii deodată pentru că statul nu ajută destul pe cei slabi, să privească răsturnarea valorilor şi să o accepte sau nu…. Este generaţia care a fost nevoită să se adapteze din mers la comunicarea prin Internet, dar totodată e în căutarea grupurilor vesele şi inocente din copilărie şi adolescenţă….pentru ei comunităţile virtuale înseamnă „căutarea timpului pierdut”, nostalgia după o lume care nu se va întoarce niciodată.

Anunțuri