Într-o societate în care identitatea de gen este puternică (precum este şi societatea românească) ascensiunea femeilor în poziţii de manager este dificilă. Prejudecăţile şi stereotipurile se întâlnesc la tot pasul, la cele mai înalte niveluri. Chiar la întâlniri oficiale, seminare şi conferinţe, reprezentanţi ai genului masculin (în special din generaţiile trecute de vârsta mijlocie) „scapă” câte o remarcă nepoliticoasă, o privire superioară sau o anecdotă din seria „femei privite prin ochii bărbaţilor”.

În afară de reproducerea socială a acestei atitudini (care din fericire devine din ce în ce mai slabă sub presiunea importului de valori europene) există probleme obiective în viaţa femeilor care pun bariere în faţa ascensiunii lor în organizaţii (cum ar fi maternitatea şi responsabilitatea lor mai mare cu privire la creşterea copiilor).

În faţa acestor obstacole, tipul de motivare care se dezvoltă în unele cazuri este motivarea prin frustrare. În faţa unor bariere construite artificial, prin etichetare socială, ele răspund printr-o ridicare a nivelului de competenţă. Nu degeaba în România numărul femeilor cu studii postuniversitare şi doctorale este mai mare decât numărul bărbaţilor cu nivel de educaţie similar…ele simt nevoia să demonstreze că prejudecăţile privind rolul social (inferior) sunt nefondate. Şi reuşesc, unele dintre ele plătind un preţ destul de mare (cum ar fi renunţarea la viaţa personală) să urce în ierarhia organizaţională. În poziţia de manager însă, rămân diferenţe indiscutabile în ceea ce priveşte stilul de conducere şi comunicare:

– femeile folosesc mai mult inteligenţa emoţională, bărbaţii mai mult inteligenţa raţională;

– femeile adoptă mai frecvent stilul democratic, bărbaţii mai mult stilul autoritar obiectiv;

– femeile sunt mai lente în decizii şi mai puţin obiective, bărbaţii folosesc mai mult metode sistematice de luare a deciziei;

– femeile sunt orientate spre relaţii în timp ce bărbaţii în poziţie managerială adoptă un stil echilibrat, atât spre sarcină cât şi spre relaţii.

Probabil un sondaj pe această temă în organizaţiile româneşti ar indica o preferinţă pentru un manager bărbat…

Anunțuri