O rudă, care ştie că nu aş vrea să citesc cărţi de ştiinţe sociale în concediu, mi-a făcut cadou de ziua mea câteva cărţi de la editura For You. Editură care publică de-a valma cărţi despre paranormal, psihologie, spiritualitate…unele dintre ele de valoare îndoielnică. Însă cum într-adevăr vreau să schimb registrul de lectură pentru o perioadă, le-am citit. Între ele, una care se numeşte „Sufletul pereche te cheamă”. Titlu promiţător, nu? Numai că în ultima vreme şi literatura din zona spirituală e invadată de cărţi „macdonaldizate”: „tot ce ai nevoie să ştii despre subiectul X e aici…” „la sfârşitul acestei cărţi vei reuşi să…” „reţeta succesului în iubire /afaceri e foarte simplă…”

Tocmai, că reţeta succesului nu este simplă. Nici în iubire, nici în afaceri. Iar sufletul pereche se poate atrage, ca orice real, dar nu printr-o simplă reţetă de meditaţii (şi ele, discutabile). De exemplu, vizualizarea unui corp fizic, aşa cum e prezentată în carte, nu cred că este de ajutor. Elementul important în întâlnirea cu sufletul pereche este că învelişul fizic nu are o importanţă prea mare (valabil chiar şi pentru bărbaţi)…ceea ce uimeşte este reflectarea în celălalt ca într-o oglindă, interioarele coincid (evident, cu diferenţe create de educaţie şi experienţa de viaţă diferite). Poţi să spui, chiar dacă nu ai ştiut nimic despre existenţa lui/ei până la un punct, care îi sunt defectele, pentru că îţi sunt deja familiare. Poţi să spui ce va face într-o anumită situaţie, pentru că este ceea ce ai face şi tu. În fine, ce este mai important este că poţi să fii tu însuţi. Majoritatea relaţiilor, cele între suflete nonpereche, sunt ca un Pat al lui Procust – are loc o modelare reciprocă a personalităţilor şi caracterelor, până când (în cazuri fericite) se ajunge la o uniune sau (în cazuri nefericite) modelarea e prea dură sau prea unilaterală, şi se ajunge la despărţire.

Am reţinut totuşi din carte câteva idei.

– Categorii de suflete pereche: biologice (nu în sensul că s-ar potrivi fizic ci că ADN-urile sunt în rezonanţă), psihologice (identitate de personalităţi) sau spirituale („perechea spirituală”, rareori întâlnită în lumea reală).

– Pentru a găsi sufletul pereche este nevoie de o călătorie în interior, nu în exterior …nu îşi poate găsi sufletul pereche decât cineva care şi-a descoperit identitatea şi a ajuns la un echilibru.

– În unele cazuri, doar unul dintre indivizi are un moment de recunoaştere instantanee (celălalt poate să aibă o recunoaştere în timp).

Se întâmplă rar întâlnirea cu sufletul pereche…iar o relaţie cu un suflet pereche, şi mai rar.

Anunțuri