Cultural creatives este un concept interesant pentru că reprezintă o „a treia cale” adoptată în unele societăţi, pentru a face faţă valului globalizării. Dar mai bine să redau descrierea categoriilor după valori (sintetic, nu redă fidel diferenţele pentru că e o serie impresionantă de cercetări, desfăşurată între 1990 şi 2003) :

Tradiţionali (24,5% din populaţia SUA în 1999; media de vârstă 55 ani, educaţie mai degrabă scăzută): Biblia este suficientă pentru a ghida pe cineva în viaţă; menţinerea rolurilor tradiţionale în familie (diviziunea activităţilor pe genuri); respectul pentru cei în vârstă, consideraţi capi ai familiei; respingerea avortului, relaţiilor extraconjugale, relaţiilor sexuale premaritale; respectarea drepturilor cetăţeneşti este mai puţin importantă decât respingerea comportamentelor imorale;străinii nu sunt bineveniţi; bărbaţii trebuie să servească ţara sub arme, la nevoie.

Moderni (48% din populaţia SUA în 1999, curent dominant în organizarea vieţii sociale şi în media): cea mai importantă aici este diferenţa între „cei care ştiu” şi „cei care nu ştiu”, între winners şi wannabes. Alte valori: pragmatism; materialism: cât mai multe posesiuni; credinţa în drepturile cetăţenilor (libertatea exprimării, egalitatea, dreptul la o justiţie corectă); progresul tehnologic şi economic este cel mai important; timpul costă bani; a fi „pe val”, a adopta inovaţiile; existenţa alternativelor pentru a alege (între bunuri sau candidaţi politici); nu există preocupare pentru spiritualitate şi autoactualizare.

Cultural creatives (26% din populaţia adultă a SUA în 1999): preferinţa pentru autenticitate şi experienţa personală; perspectiva holistă, dorinţa de „a vedea întregul”; idealism şi activism în plan social; importanţa relaţiilor personale, dorinţa de a reconstrui comunitatea; responsabilitate în privinţa mediului şi a consumului; interes pentru autoactualizare (dezvoltare interioară) şi pentru spiritualitate; adepţi ai simplităţii voluntare; atracţia pentru ceea ce este nou, exotic şi străin.

Am observat că una dintre variabilele clar implicate în cazurile studiate de mine este vârsta. Nu am găsit în blogosferă nici un cultural creative sub 27 de ani. Se pare că este nevoie de o oarecare maturizare şi cristalizare a personalităţii (chiar şi în cazul genului feminin, care se maturizează mai devreme). Sunt curioasă ce spune ancheta Loredanei Ivan în spaţiul real (ancheta ei a fost realizată pe studenţi).

M-am gândit atât de mult la acest concept în ultimele luni (deşi „printre rânduri”) încât pot recunoaşte un cultural creative de la primul clic pe un blog (totuşi am aplicat grila de cercetare, altfel investigaţia nu ar fi validă). Am ales spaţiul virtual pentru că părea să fie un spaţiu al creativităţii şi exprimării libere, m-am aşteptat ca ponderea fenomenului să fie mai mare decât în spaţiul real. Rezultatele cercetării au fost însă sub aşteptările mele. Spaţiul virtual românesc pare să fie ocupat în cea mai mare măsură de moderni…societatea românească pare a fi prea tânără şi încă tulbure în urma valurilor tranziţiei recent încheiate.

Anunțuri