La o cercetare/carte, niciodată forma finală este perfectă. De aceea sunt atât de necesare termenele limită…iată cum pentru cercetarea din primăvară, Televised News and New Media, la care termenul limită s-a tot prelungit, nu am nici acum forma finală (care va apare într-un volum coordonat de domnul profesor Drăgan, la una din editurile mari din Bucureşti).

Revenind la cultural creatives, un stadiu social interesant (dezirabil şi posibil), datele mele confirmă presupunerile iniţiale. Am identificat 13 specialişti din cele 80 de bloguri profesionale din eşantion ca fiind cultural creatives, mai frecvent profesionişti în relaţii publice şi publicitate.

Diferenţe după domenii: cultural creatives (13 specialişti, deci 16% din eşantion) se regăsesc mai frecvent între specialiştii în publicitate, respectiv relaţii publice (comparativ cu marketing, media sau new media). Ponderile nu sunt reprezentative pentru că a fost imposibil de stabilit o componenţă echilibrată a eşantionului (mai mult bloguri pe marketing şi relaţii publice: mai greu de găsit în sociologie-psihologie, iar alte domenii lipsesc cu desăvârşire din blogosferă). Însă, ponderile dau o idee despre diferenţierea pe domenii despre care vorbeam.

De asemenea, e interesantă diferenţierea după gen: la fel ca în cercetarea americană, femeile sunt mai frecvent cultural creatives decât bărbaţii (20% din femeile din eşantion faţă de doar 13 % dintre bărbaţi).

Iar ca ierarhie a valorilor, avem la subiecţii cultural creatives interes pentru (în ordine inversă): altruism şi relaţii personale, idealism şi activism, ecologie (mediu şi globalizare), autoactualizare, simplitate voluntară (nivel sensibil mai scăzut) iar feminismul şi egalitatea socială practic nu se văd…rămânem o societate gender oriented chiar şi în pătura cea mai avansată din punct de vedere cultural.

Anunțuri