Astrologii (şi nu numai ei) spun că ne definim identitatea prin tot ceea ce avem sau prin ceea ce construim/creem (indiferent la ce se referă creaţia, la urmaşi, cărţi, case sau proiecte instituţionale…). De curând am ajuns să mă gândesc mai mult la modul subtil în care proprietatea ajunge să influenţeze identitatea. Simbolurile legate de elementele familiare din viaţa noastră ajung să îşi manifeste influenţa în mod imperceptibil. Numărul apartamentului/casei, numărul de telefon, numele străzii sau al oraşului ajung să facă parte din identitatea noastră, şi orice schimbare a lor înseamnă un disconfort chiar dacă, prin prisma simţului practic, schimbarea aduce un avantaj.

Mai precis…ieri am fost la Vodafone să întreb cum pot să mai scad nivelul deloc neglijabil al facturilor. Am aflat că „am un abonament vechi, un număr de telefon foarte vechi, şi că singura soluţie este să îl schimb ca să pot primi un abonament mai avantajos”. Prima reacţie a fost pragmatică: bine, dar toată lumea ştie numărul vechi (oameni cu care nu ţin legătura constant dar nu vreau să tai contactul)…compania avea însă soluţii pentru asemenea obiecţii: numărul dual, prin care primeşti apeluri pe numărul vechi dar ai un număr nou cu credit mai mare. Am acceptat până la urmă, pentru că era o soluţie eficientă. Am căutat un număr prietenos şi uşor de ţinut minte…este un număr simpatic, care conţine toate cifrele în afară de 1 şi 9 :). Şi totuşi, mi-am dat seama că ideea de a renunţa la numărul de telefon mi-a creat o problemă de adaptare. Era un număr care, după 9 ani de zile, devenise aproape la fel ca numărul cărţii de identitate…

Anunțuri