Dintotdeauna, fiecare individ îşi doreşte să se exprime şi să fie  înţeles de ceilalţi.  Înainte de înţelegere, însă, prima condiţie este să fie remarcat şi să câştige atenţia celor din jur. Nevoia de atenţie este variabilă de la o persoană la alta. Unora le ajunge doar de o licărire din privire, altora le trebuie o colecţie întreagă de asigurări,  sentimente reciproce, promisiuni şi sfaturi, pentru a-şi simţi nevoia interioară satisfăcută. Problema se complică prin faptul că (a) educaţia indivizilor de a-şi satisface nevoia de atenţie diferă de la o cultură la alta ca şi, la scară micro, de la o familie la alta; (b) există o istorie personală a reuşitelor şi eşecurilor subiective care, dacă e mai bogată la capitolul eşecuri, poate realiza o deviere a mijloacelor de expresie; (c) temperamentul şi disponibilitatea de exprimare a indivizilor sunt diferite de la un caz la altul.

În final, se nasc modalităţi foarte diverse prin care se poate ajunge în centrul atenţiei. Calea la care se apelează cel mai des este aceea a performanţei. Reuşitele profesionale, financiare sau sociale sunt un traseu sigur, chiar dacă efortul investit este mare. Dar ce se întâmplă când vârsta (prea mică sau prea mare) sau circumstanţele nu permit calea normală? Unii se îmbolnăvesc („intenţionat”, somatizează) şi astfel au parte de atenţia mult aşteptată.  Alţii comit acte de delincvenţă, şi astfel primesc recompensa socială, chiar dacă este una negativă. Alţii au acţiuni nonconformiste, mai mici ca intensitate, dar care permit descărcarea frustrărilor.  Iar alţii manifestă comportamente deviante numai  cu persoanele apropiate, în domeniul în care s-au format frustrările (este posibil ca frustrările să se fi format numai în zona relaţiilor de cuplu, nu neapărat în zona profesională). În orice caz, multe din comportamentele pe care nu ni le putem explica la cei din jur, sau care par generate din motive independente de nevoile psihologice, au o astfel de interpretare. Comportamentele ca limbaj apar atunci când problema internă este complexă şi cronică, şi nu mai poate fi exprimată în întregime pe calea verbala.

Anunțuri