Mulţumesc Manei pentru întrebare…chiar voiam să scriu despre aniversarea  de douăzeci de ani şi încă nu găseam tonul potrivit. Aseară mi-am recitit jurnalul de atunci, regăsind starea aceea electrică, dar nu şi forma corectă a evocării. Poate că aşa este  mai bine, să ne dăm seama de valoarea inestimabilă a unui eveniment eliminîndu-l şi închipuindu-ne cum ar fi curs viaţa noastră altfel.

Aşadar, ce aş fi fost fără 22 decembrie 1989? Nu vreau să pară patetic, dar nu ştiu dacă aş fi supravieţuit. Imediat după acele zile, o prietenă apropiată mi-a dat telefon şi mi-a spus: Diana, revoluţia asta s-a făcut pentru tine!…Completez, acum, şi spun: revoluţia s-a făcut pentru mine şi pentru toţi cei ca mine. Eram, izolaţi desigur, dar numeroşi, mai mulţi (cum să le spun?… iubitori de libertate) care nu mai puteam supravieţui. Era acel sentiment de „ori eu, ori el!” faţă de Ceauşescu, simbol care  personifica tot urâtul din jur şi bara toate dorinţele şi posibilităţile. Într-o măsură, toţi românii au avut atunci acest sentiment, care a fost detonatorul revoluţiei. Însă pe un anumit segment de vârstă, cel din jurul vârstei de 18-22 de ani, sentimentul a fost mai radical şi mai intens. Deşi crescuţi în comunism, încă nu învăţasem acel „mod de-a trăi” al generaţiilor mai mari şi refuzam să ne înscriem în el. Aripile tăiate din faşă crescuseră la loc  şi erau mai mari decât se aşteptaseră părinţii, profesorii, comuniştii de la Bucureşti sau de aiurea.

Dar, revenind…Ce aş fi fost dacă nu era Revoluţia? Încerc, fără succes, să îmi imaginez un scenariu suprarealist în care aş fi reuşit să termin Tehnologia Construcţiilor de Maşini din Craiova, o realitate absurdă în care am trăit doi ani de zile: nu m-aş fi căsătorit niciodată pentru că nu comunicam cu nici unul din cei 80 de colegi de an, şi aproape cu nimeni din oraş; nu aş fi putut să plec din oraş sau din ţară pentru că nu aveam sprijin; nu aş fi putut să îmi urmez nici un vis, nici să scriu, nici să predau, nici să comunic, nici să mă dezvolt interior, nici să cunosc oameni interesanţi. Nu aş fi făcut nici una din călătoriile minunate pe care le-am făcut în ultimii douăzeci de ani. Nu aş fi fost nimic din ce sunt acum!

Anunțuri