Simt nevoia să fac, chiar din introducerea acestei  Gale a Cărţilor, o diferenţiere între ipostaze – sau mai bine zis, a variantelor de relaţii pe care le putem avea cu cărţile.

1. Cărţile „întemeietoare”, despre care vorbeam în postul anterior, sunt cele cărora li se acordă un loc special nu numai în creşterea minţii, ci în creşterea sufletului şi a identităţii. Sunt acele cărţi pe care le-am salva primele, dacă cineva ne-ar cere să alegem…

2. Cărţile „viziune” sunt cele care se citesc dintr-o răsuflare, cele care schimbă ceva în perspectiva despre viaţă şi despre relaţia cu lumea din jur. De obicei, sunt organizate în jurul câtorva idei cheie, care se pot prelua şi aplica în contextul unic al vieţii proprii – iar aplicarea poate să ducă şi la îmbogăţirea lor cu sensuri.

3. Cărţile „poveste”  sunt romanele şi secvenţe din viaţa altor oameni, pe care le citim ca să ne comparăm universul de idei şi ca să comunicăm cu alte lumi interioare. Relaţia cu acest tip de cărţi poate fi mai lungă sau mai scurtă, depinde de gradul în care povestea a rezonat cu povestea sau proiecţiile proprii.

4. Cărţile „mărturie” sunt cele descriu evenimente sau personaje reale şisunt citite pentru puterea lor de a evoca şi de a putea realiza o călătorie în timp. Unele din aceste cărţi s-au transformat, prin valoarea lor simbolică, în modele care hrănesc evoluţia personalităţii cititorilor.

5. Cărţile „tratat” sunt antologiile şi dicţionarele, cele consultate şi citate ca surse ştiniţifice pentru a învăţa domenii specifice. Tot aici intră şi cursurile universitare, cele care urmăresc să ofere o perspective cât mai completă sau mai relevantă despre o temă sau un domeniu.

6.Cărţile „know-how” sunt cele care oferă reţete şi mijloace practice pentru a aplica cunoştinţele dintr-un domeniu. De sorginte americană, ele s-au înmulţit din ce în ce mai mult în ultima vreme, chiar în domenii neobişnuite (evoluţia spirituală, de exemplu). Chiar şi în viaţa academică se observă o translaţie a cursurilor de la tipul antologie la tipul pragmatic…

7. Cărţile „ambient” sunt cele agreabile, care se citesc o singură dată şi au rolul de companion plăcut şi relaxant al unei singure seri. Acestea sunt folosite pentru deconectare şi au rivali puternici în televiziune sau în navigarea pe Internet.

8. Cărţile „metaforă” sunt cele care au rolul de a dezvolta imaginaţia şi creativitatea. Conţinutul acestor cărţi este discontinuu sau destul de puţin înrădăcinat în realitate şi, prin paralelism, facilitează evadarea (cărţile de poezii şi cele ştiinţifico-fantastice).

Cum au evoluat categoriile în ultima vreme pe piaţa de carte? Să ne gândim… Cărţile tip „mărturie” şi tip „viziune” cunosc o răspândire din ce în ce mai mare, în detrimentul celor tip „poveste”. Cititorii au probleme de menţinere a echilibrului interior într-o lume aflată în schimbare radicală, şi caută soluţii. În plus, bombardamentul cu informaţii a redus la minim capacitatea de receptare: a crescut stresul colectiv şi nevoia de descărcare/exprimare. Deci, cărţile, ca  orice altceva  care  poate fi considerat un remediu terapeutic, au şi o funcţie de ansamblu care le înglobează pe toate celelalte: sunt cărţi-medicament…

Anunțuri