M-am gândit să încep cu categoria „prieteni vechi”…însă deocamdată rămân la categoria „prieteni noi” pentru că este o colecţie diversă şi interesantă. În continuare, un fragment dintr-o carte care a avut ecouri în Statele Unite şi face parte din noul val de cărţi pe tema evoluţiei spirituale: Pământ nou, de Eckhard Tolle, Curtea Veche, 2009 (O continuare a cărţii Puterea prezentului, apărută la aceeaşi editură, tot în 2009).

Gândirea majorităţii oamenilor este, în cea mai mare parte, involuntară, automată şi repetitivă. Nu este altceva decât un fel de zgomot mental haotic care nu îndeplineşte un scop real. Mai exact spus, nu voi gândiţi: gândirea vi se întâmplă. Afirmaţia „gândesc” implică voinţă, faptul că aveţi un cuvânt de spus în problema respectivă, că există o alegere. Însă în privinţa majorităţii oamenilor, nu este cazul să spunem nici măcar acest lucru. „Gândesc” este o afirmaţie la fel de falsă precum „diger” sau „îmi circul sângele”. Digestia se întâmplă, circulaţia se întâmplă, gândirea se întâmplă.

Vocea din minte are o viaţă a ei, proprie. Majoritatea oamenilor sunt la mila acestei voci, sunt posedaţi de gândire, de minte. Şi din moment ce mintea este condiţionată de trecut, sunteţi forţaţi să reconstituiţi trecutul, iar şi iar. (…) Gradul de identificare cu mintea diferă de la persoană la persoană. Sunt oameni care se bucură de răgazuri în care sunt eliberaţi de ea, oricât de scurte ar fi acestea, iar pacea, bucuria şi însufleţirea pe care le trăiesc în aceste momente fac ca viaţa să merite să fie trăită. Tot în astfel de momente apar creativitatea, iubirea şi compasiunea. Alţi oameni se află constant în capcana ego-ului. Sunt înstrăinaţi de ei înşişi, de alţii şi de lumea înconjurătoare.

Anunțuri