Este uimitor cum, uneori, autori contemporani aflaţi la mare distanţă geografică par să comunice, şi ajung la concluzii asemănătoare. Serghei Nicolaevici Lazarev, un autor despre care se vorbeşte mult în cercuri intelectuale, trăieşte în Rusia, în timp ce Eckhard Tolle este în Statele Unite. În continuare, un fragment din Lazarev (vol. 6, Trepte către divinitate) care pare scris de celălalt autor:

De curând m-am convins încă o dată că refuzul de a ne despărţi de tot ce este uman blochează calea Divinului spre sufletele noastre. Mi-am dat seama că, atunci când te rogi, este interzis să speri la ceva. Căci speranţa în sine reprezintă deja un scop. Ea trăieşte în spaţiu şi timp. Şi, dacă ne rugăm sperând la ceva, ne rugăm de fapt pentru cele umane. Dacă, în timp ce ne rugăm, continuăm în adâncul sufletului, să ne regretăm trecutul sau să tremurăm în faţa viitorului, nu facem decât să agităm în van aerul. Căci nu vom fi lăsaţi nici măcar să stăm la porţile celor Divine. De ce totuşi tindem spre Dumnezeu şi spre iubire? Fiindcă este o fericire incomparabil mai mare decât orice fericire umană.

Anunțuri