Ieri, dintre multele moduri în care puteam să îmi petrec ziua de naştere, am ales un loc renumit în care nu ajunsesem de când sunt aici: Capitol Hill.  Am plecat ca turistul european inconştient, încercând să armonizez traseul cunoscut al autobuzului cu harta de pe Internet. Prima surpriză au fost dimensiunile locului (care se întinde între First Street şi 13th Street ca lăţime, între Capitol Hill şi Washington Monument) şi distanţa de parcurs până la muzeele pe care le alesesem ca ţintă.

A doua surpriză a fost ploaia torenţială în care s-au transformat picăturile care condimentau nehotărât aerul când am coborât la Union Center Station. Ploaia ne-a prins sub un stejar impunător din faţa Capitoliului, vis-a-vis de un restaurant cu fiţe, loc obişnuit de sâmbătă seara pentru protipendada locului. Vrând-nevrând, observ câteva comportamente non-verbale la cei care intră în restaurant. Ţinutele femeilor sunt sobre şi cu puţine accesorii, iar relaţiile de familie par să se înscrie în tiparul american way of life. Eticheta corporate este atotputernică, iar valorile de cultură masculină, pe care le-am observat şi în alte ocazii, îşi pun amprenta ca peste tot în această capitală.

În sfârşit, ploaia se opreşte, nereuşind să aducă decât un plus la umezeala şi aşa excesivă (clima este mai degrabă subtropicală decât temperată). Traversăm  preţ de o oră-două o esplanadă imensă, bătută în lung şi în lat de turişti de toate rasele şi naţionalităţile. Este un loc internaţional în adevăratul sens al cuvântului, în care în fiecare minut îţi trece pe la ureche o altă limbă străină (unele care nu se pot identifica). Climatul este acela de „sat global”, în care sunt lăsate la o parte toate identităţile în afară de una singură, aceea de turist fericit că a ajuns într-un loc în care accesul nu este  facil (mai ales pentru cei de pe alte continente).

Atmosfera se intensifică în Smithsonian National Museum of Natural History. Oricâte aude un turist despre acest muzeu, nu poate egala ceea ce vede la faţa locului. Îmi amintesc pentru o clipă de bătrânul şi demodatul Antipa şi de vizita care m-a impresionat în copilărie. Muzeul pe care îl văd acum este unic nu numai prin resurse sau prin creativitatea spaţiului, dar şi prin conceptul de marketing pe care este construit, în întregime în jurul clientului. Exponatele sunt atât de bine protejate încât se intră cu copii de orice vârstă, iar informaţia atât de bine organizată încât orientarea în interior se face de la sine. Există numeroase puncte de atracţie, terminale  cu jocuri de informaţie şi filme scurte la dispoziţia turiştilor, care transformă excursia în muzeu într-o călătorie personalizată. Excursia culturală se termină cu o nostalgie pentru planeta noastră atât de vie, la care ne gândim atât de puţin….

Anunțuri