Sentimentul de a fi pe pământ american a fost foarte diferit de acela de a fi pe pământ european: la fel ca legendarul Anteu, plecarea a însemnat decuplarea de energia de acasă și trecerea pe un acumulator invizibil. Însă, când acumulatorul s-a descărcat, nevoia de România a devenit stringentă. La plecarea înapoi, i-am spus unei prietene care locuia în SUA de câțiva ani: Simt că trebuie să plec numaidecât, chiar dacă nu aș fi terminat ce mi-am propus. Nu aș avea resurse interioare să mai rămân. Ea mi-a răspuns: E firesc. Ți-ai atins pragul de suportabilitate. Al meu s-a mai lungit – și îmi spune un număr triplu de luni față de cel petrecut de mine în Statele Unite – dar tot trebuie să plec imediat în momentul în care îl ating.

M-am întrebat, înregistrând acest fenomen al „pragului de suportabilitate”, de ce mulți oameni de valoare pe care i-am cunoscut au ales să se ”decupleze” de România, pierzând atât de multe… ce câștigă un român în America?

 La nivel de câștig, America nu mai oferă la fel de multe stimulente și tentații. Dacă în 1990 sau în 2000 încă erau diferențe vizibile de confort material, în ultimii zece ani ele s-au generalizat și în România, astfel încât nu mai reprezintă o noutate. Iar ca recompense pe care le-ar primi – deși nivelul salariului este ridicat față de România, și cheltuielile sunt pe măsură. Și un aspect pe care un român cu realizări în România nu îl merită este procesul anevoios al legitimării: chiar dacă ar fi angajat, după multă stăruință, pe un post asemănător cu ce a făcut în România, efortul pe care trebuie să îl facă este mai mare, pentru a fi validat de colegi și angajatori. Punând în balanță ceea ce obține, față de efortul pe care trebuie să îl depună, beneficiul nu mai este la fel de tentant.

Până acum, pentru profesori, cercetători și profesioniști de top, America era o atracție prin nivelul profesional ridicat din anumite sectoare: universități, centre de cercetare, marketing și comunicare (și altele…). Informația care se obține aici și mediul profesional sunt  la un nivel semnificativ mai bun decât în România. Numai că globalizarea și extinderea canalelor de comunicare au făcut ca informația să poată fi obținută și online, nu neapărat prin deplasarea fizică. Inclusiv afacerile pot fi făcute de la distanță, cu deplasări pe perioade scurte (Acest factor poate contribui la declinul Statelor Unite, pe viitor. Până acum s-au menținut la vârful anumitor sectoare, prin mai mulți factori: stimularea învățării și a circulației informației, varietatea mijloacelor de stimulare a inițiativei individuale, importul și exploatarea ”aurului cenușiu”, al emigranților cu nivel înalt de calificare. Însă în continuare, prin deschiderea piețelor și creșterea circulației informației, echipele din Statele Unite pot căpăta competitori din afară.)

Așadar, eu nu aș emigra în America (alții pot să gândească altfel :))…

Anunțuri