Un concept important în disciplina devenirii spirituale îl reprezintă termenul de mesaj.  Ce este un mesaj? Este o idee, o frază sau chiar o succesiune de fraze cu aceeaşi temă, care revine la un individ, ca un răspuns (cerut sau necerut în mod conştient) şi totodată ca o rezolvare a unei dileme de existenţă (de exemplu, alegerea unui drum profesional, o decizie legată de locul de muncă, un impas în carieră, o lipsă importantă din viaţă, o problemă din familie – orice este legat de creştere şi dezvoltare, indiferent pe care din firele vieţii). Este important de subliniat că mesajul vine pe căi diverse: poate veni de la persoane, dar poate veni şi pe cale digitală, sau poate fi încadrat într-un context total diferit şi indiferent destinatarului (precum un joc sau o formulă scrisă pe o tablă de şcoală), sau, în final, poate apare ca o idee distinctă în minte, după un eveniment memorabil. Pe de altă parte, repetarea mesajului (care nu este obligatorie) nu se produce niciodată din aceeaşi direcţie (mai precis, mesajul poate fi repetat către acelaşi individ de către persoane care nu se cunosc reciproc), iar acesta este de fapt unul din indiciile care probează statutul de mesaj. În fine, atunci când mesajul vine de la alte persoane, nu există o relaţie direct proporţională între importanţa acestuia şi importanţa mesagerului în universul social al subiectului: mesaje importante pot să vină de la necunoscuţi şi de la oameni care nu par să aibă vreo vocaţie spirituală, la prima vedere. Acest proces (ca de altfel comunicarea în integralitatea ei, ca act social) se petrece pe baza fenomenului de rezonanţă energetică între persoane şi persoane, sau între persoane şi contexte. Cu alte cuvinte, cineva se află într-un loc sau într-o situaţie pentru că rezonează cu acea situaţie şi cu oamenii care îl înconjoară…teoria oglinzilor spune că atunci când relaţionăm cu alţii, relaţionăm tot cu o parte din noi înşine reflectată în acea persoană. (Aşadar, dacă oglinda nu este în regulă, ceea ce trebuie să schimbăm este propria persoană (şi aşa, ajungem la teoria reflectării în ceilalţi :), care este un subiect care trebuie dezvoltat separat.)

Dar să revenim. Mesajul este identificat ca atare prin ecoul pe care îl are în conştiinţa destinatarului, care îl izolează de restul contextului în care comunică, îl recunoaşte emoţional ca idee/soluţie importantă pentru ce are de făcut în continuare şi îl integrează ca pe un semnal important primit dintr-un plan superior al existenţei. Din păcate, primirea şi recunoaşterea unui mesaj nu presupun întotdeauna şi acţiunea în consonanţă cu acel mesaj. Aceasta se întâmplă pentru că drumul indicat poate fi extrem de greu şi aparent nelegat într-un mod logic de cursul actual al vieţii (de exemplu, un mesaj care ajunge la cineva extrem de implicat profesional, iar mesajul se referă la dedicarea 100% către viaţa personală sau către un hobby…poate fi valabil, dar este greu de pus în aplicare).

Anunțuri